THE GUEST

Data lansare: 5 septembrie 2014 (UK)

Distribuitor : N/A

Nume film (RO): N/A

Regie: Adam Wingard

Scenariu: Simon Barrett

By Silvia

Guest (2014) este un film regizat de Adam Wingard, iar scenariul este scris de Simon Barrett, cei doi lucrând din nou împreună după filmul horror You’re Next. Desigur, se pot vedea similaritățile, elementele regizorale și ambientale pe care le-au împrumutat de la acel film, ba chiar și o parte a recuzitei pe care au integrat-o în decorul din The Guest, un fel de easter egg-uri cu trimitere la primul lor film de success.

Oaspetele este jucat de Dan Stevens, cunoscut de mulți fani ai serialului britanic Downton Abbey. Stevens joacă rolul unui soldat american, și dacă nu ai fi aflat că actorul este britanic, ai crede că a mânat vite în Texas de mic copil. Așa deci, povestea începe cu acest soldat, proaspăt lăsat la vatră, sosind în vizită la familia Peterson, la părinții prietenului său bun care nu s-a mai întors. Dintr-una într-alta, ei îl primesc să stea în casa lor pentru câteva zile, timp în care într-un mod foarte bizar îi și ajută să depășească anumite probleme, dar în același timp oamenii încep să moară în micul orășel și de acolo începe nebunia.THE GUEST

Actorii sunt naturali în rolurile lor și în orice film, ăsta este cel mai important element, să nu vezi actorii, ci personajele, să nu fii distras de jocul nenatural al actorilor. Iar aici întâlnim oameni simpli cu care poți relaționa. Îl avem pe tatăl nevrotic, dar bine intenționat, care încearcă să balanseze viața de familie cu cea de la serviciu, mama casnică și naiv de amabilă, fiica lor de 20 de ani care lucrează ca ospătăriță într-un diner tipic americănesc, iar fratele ei mai mic este un puștan de liceu agresat mereu de bătăuși.tg4

Dan Stevens fură însă tot spectacolul. Este șarmant și simpatic într-un anumit moment, apoi misterios și amenințător, reușind să transforme o scenă calmă într-una tensionantă odată cu personajul său. Prestația lui deosebită amintește de rolul lui Ryan Gosling în Drive, un personaj cu un substrat ascuns, întunecat, care iese inevitabil la iveală. Dan Stevens a reușit să treacă de la televiziune la cinema cu succes, mai ales cu acest rol, fiindcă are o listă impresionantă de filme plănuite pentru viitor.

David, dacă acela este numele lui, este profund dereglat. Dacă inițial nu vei ști dacă Stevens joacă aiurea anumite scene, treptat lucrurile prind sens. Fără să intru în multe detalii, cu riscul unor mici spoilere, trebuie să spun că într-adevăr filmul încearcă să arunce mituri în poveste, să ne ducă în derivă și să ne pună în postura de a ne întreba dacă personajul este cine pare. Dar David chiar fusese soldat, însă făcuse parte alături de fiul familiei îndurerate dintr-o echipă specială de soldați care participaseră la anumite experimente sinistre.tg5

Singura care încearcă să descopere cine este David cu adevărat este Anna Peterson, interpretată de Maika Monroe, o fată pe care inițial nu știi dacă să o antipatizezi, însă, pe măsură ce povestea înaintează, personalitatea ei prinde contur și începi să te atașezi de faptul că devine personajul principal al filmului.?????????

Ce face filmul extraordinar de bun este regia, cadrele colorate, stilistice și cinematice, dar și faptul că se inspiră mult din anii ’80, ca un omagiu adus acelei perioade, în special filmelor thriller/horror/slasher, și regizorilor renumiți, precum Wes Craven și John Carpenter. Deși scenariul pare cam „simplu”, plin de goluri și întâmplări care nu au sens, precum fratele mai mic al unui erou național decedat să fie supus la atacuri din partea colegilor și profesorilor, sau ignorarea unor dovezi importante care ar putea încheia filmul mult mai devreme. Nu știu dacă este special scris astfel, însă regia și actorii salvează toată producția. Filmul începe domol și trece prin mai multe genuri încât poate părea incoerent, dar povestea accelerează către un final brutal, scene de suspans, apoi o secvență plină de acțiune, culminând cu un genial horror într-un labirint al groazei, literalmente.THE GUEST

Muzica este cireașa de pe tort și merită o mențiune specială. Melodiile electronice, sunetele synth wave nu sunt alese la întâmplare, cum nimic nu pare ales la întâmplare în The Guest. Totul amintește de filmele anilor ’80 și de Halloween, filmul și sărbătoarea, fiind tema de fundal și mai ales de final. Deși mi-au displăcut anumite editări, în mare muzica și sunetul au creat cea mai bună atmosferă.

Concluzia F and G: este The Guest un must see?

The Guest este cea mai plăcută surpriză a acestui an pentru mine în materie de filme, la fel cum a fost și Drive la vremea lui, un film pe care încă îl prețuiesc. Mă încântă acest stil retro, imaginile pline de culoare și muzica electronică hipnotică, pentru că oferă o senzație de nostalgie pe lângă atmosfera aceea fermecătoare, uitată în favoarea unui stil mai „dark”. Dar uite că și așa vibrant, filmul reușește să captiveze atenția fără prea mult efort bugetar sau cu efecte speciale digitale scumpe. Este un film simplu, dar distractiv de la cap la coadă, un film pe care cu siguranță vei vrea să-l privești și a doua oară.

Trailer:

Muzică: